Gingivită și gingii umflate: cauze, simptome și tratament

Ce este gingivita și de ce se umflă gingiile?

Gingivita este o inflamație a mucoasei gingivale. Apare când placa bacteriană se acumulează la limita dintre dinte și gingie, iar bacteriile din placă produc toxine care irită țesutul gingival. Organismul răspunde prin inflamație: gingiile se înroșesc, se umflă și sângerează ușor la periaj.

Gingiile sănătoase sunt roz, ferme și aderă strâns la dinte. Când placa nu este îndepărtată zilnic prin periaj și ață dentară, ea se mineralizează și devine tartru. Tartrul nu poate fi eliminat acasă, ci doar printr-un detartraj profesional în cabinet.

Conform World Health Organization (OMS, 2022), bolile parodontale severe afectează aproximativ 19% din populația adultă la nivel global, iar formele incipiente, inclusiv gingivita, sunt mult mai răspândite. Reprezintă primul stadiu al bolii parodontale. Spre deosebire de parodontită, gingivita este complet reversibilă când este tratată la timp.

Există mai multe forme. Forma indusă de placă este cea mai frecventă. Forma ulcero-necrotică acută (GUNA) este o formă severă, cu durere intensă, necroză a papilelor interdentare și miros fetid. GUNA apare mai ales la tineri, asociată cu stresul, fumatul și igiena deficitară. Gingiile umflate pot avea și alte cauze: modificări hormonale, carențe vitaminice sau efecte secundare ale unor medicamente. De aceea, diagnosticul corect necesită evaluare în cabinet, nu doar autoexaminare.

Care sunt cauzele principale ale gingivitei?

Cauza principală rămâne igiena orală insuficientă. Dar mai mulți factori cresc riscul de a dezvolta gingivită:

• Placa bacteriană și tartrul, acumularea de placă la linia gingivală este declanșatorul numărul unu. Fără periaj corect și detartraj regulat, placa se transformă în tartru în mai puțin de 72 de ore.
• Fumatul, fumătorii au un risc de 2 până la 4 ori mai mare de a dezvolta boli parodontale, conform American Academy of Periodontology (AAP).
• Diabetul zaharat, glicemia crescută favorizează infecțiile, inclusiv la nivelul gingiilor. Pacienții cu diabet necontrolat dezvoltă inflamația mai frecvent și cu evoluție mai agresivă.
• Modificări hormonale, sarcina, pubertatea și menopauza modifică răspunsul gingiilor la placa bacteriană. Forma de sarcină afectează până la 75% din gravide.
• Medicamente, fenitoina, ciclosporina și unii blocanți ai canalelor de calciu pot provoca hiperplazie gingivală, o creștere anormală a țesutului gingival.
• Respirația orală, uscarea mucoasei reduce protecția salivară și favorizează acumularea plăcii. Copiii care respiră pe gură dezvoltă inflamație anterioară mai frecvent.
• Deficite nutriționale, lipsa vitaminei C și a vitaminei D contribuie la fragilitatea gingiilor și la un răspuns imun mai slab la infecțiile bacteriene.

Un studiu al lui Trombelli și colaboratorii, publicat în Journal of Clinical Periodontology (2018), definește gingivita indusă de placă ca inflamație gingivală confirmată prin sângerare la sondare, fără pierdere de atașament parodontal. Aceasta este distincția principală față de parodontită.

Cum recunoști simptomele gingivitei?

Boala nu doare în stadiile inițiale. De aceea mulți pacienți ignoră primele semne. La ce să fii atent:

• Mucoasa roșie sau violet-roșiatică, în loc de roz natural
• Țesut umflat, cu aspect lucios sau buretier
• Sângerare la periaj sau la folosirea aței dentare
• Respirație urât mirositoare persistentă (halitoză)
• Sensibilitate la atingere sau la alimente fierbinți
• Retracție gingivală incipientă, mucoasa pare să se retragă de pe dinți

Nu orice sângerare a mucoasei înseamnă inflamație cronică. Traume mecanice (periaj agresiv, alimente dure), tulburări de coagulare sau medicamentele anticoagulante pot cauza sângerare fără inflamație cronică. Diagnosticul diferențial se face la consultația clinică. Examinarea durează câteva minute.

Dacă observi sângerare la periaj de mai mult de două săptămâni, nu aștepta. Nu e normal. Sângerarea repetată este un semn clar de inflamație care necesită evaluare profesională. O consultație la medicul parodontolog te lămurește rapid.

Cum se tratează gingivita la Anghele Dental Iași?

Tratamentul urmează un protocol în trei etape, adaptat fiecărui pacient.

1. Evaluare și diagnostic

Medicul examinează gingiile, verifică sângerarea la sondare și evaluează prezența tartrului supragingival și subgingival. Această evaluare durează 15-20 de minute și stabilește gravitatea inflamației. Dacă este necesar, o radiografie periapicală completează imaginea clinică.

2. Detartraj și igienizare profesională

Detartrajul cu ultrasunete îndepărtează tartrul de pe suprafața dinților și de sub linia gingivală. Periajul profesional și air-flow-ul elimină depunerile reziduale și pigmentările. La Anghele Dental folosim scaler ultrasonic care îndepărtează tartrul eficient, cu disconfort minim. În clinica noastră am tratat cazuri de inflamație gingivală de la forme ușoare la situații avansate cu pungi parodontale. Procedura durează 30-60 de minute, în funcție de cantitatea de tartru acumulat. În cazul gingivitei avansate, medicul poate recomanda chiuretaj parodontal pentru curățarea în profunzime a pungilor gingivale.

3. Protocol de igienă personalizat

După procedură, medicul instruiește pacientul privind tehnica corectă de periaj (metoda Bass modificată), tipul de perie recomandat (cu peri moi), folosirea aței dentare sau a periuțelor interdentare și frecvența controalelor ulterioare. În cazurile cu inflamație severă, Dr. Anghele Răzvan poate recomanda clătire cu clorhexidină 0,12% timp de 2 săptămâni. Recuperarea este rapidă, iar rezultatele sunt vizibile după 7-14 zile: gingiile își recapătă culoarea roz, se dezumflă și nu mai sângerează la periaj.

Ce faci acasă pentru gingii sănătoase?

Tratamentul profesional rezolvă inflamația activă. Prevenirea recidivei depinde de ce faci zilnic acasă:

• Periaj de două ori pe zi, câte 2 minute, folosește o perie cu peri moi și pastă cu fluor, mișcări circulare sau verticale, nu orizontale, înlocuiește peria la fiecare 3 luni
• Ață dentară sau periuțe interdentare zilnic, curăță spațiile dintre dinți cel puțin o dată pe zi, preferabil seara, acolo unde periuța nu ajunge
• Apa de gură antiseptică fără alcool, poate reduce placa, dar nu înlocuiește periajul mecanic
• Renunțarea la fumat, intervenția cu cel mai mare impact asupra sănătății gingiilor
• Detartraj regulat, previne acumularea de tartru și permite depistarea timpurie a oricărei probleme

Când gingivita devine parodontită și ce riști?

Inflamația netratată poate evolua în parodontită, o boală inflamatorie cronică în care infecția pătrunde sub gingie și distruge osul care susține dinții.

Diferența este ireversibilitatea. Gingivita se vindecă complet cu tratament adecvat. Parodontita cauzează pierdere permanentă de os alveolar. Dinții devin mobili, se deplasează și, în stadii avansate, cad. Costul și durata tratamentului cresc proporțional cu gravitatea bolii.

Parodontita este asociată și cu alte afecțiuni sistemice. Studiile clinice sugerează legături între boala parodontală și bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și complicațiile din sarcină (nașterea prematură, greutate mică la naștere).

Nu ignora sângerarea la periaj. Tratarea inflamației este simplă și eficientă. Tratarea parodontitei avansate este mult mai complexă. Un articol detaliat despre retracția gingivală explică ce se întâmplă când gingia începe să se retragă de pe rădăcina dintelui.

Când să consulți medicul stomatolog?

Programează un consult la 0743 077 449 dacă observi oricare dintre semnele timpurii: sângerare la periaj de mai mult de 2 săptămâni, gingii roșii sau umflate, halenă persistentă, retracție gingivală incipientă. Cu cât inflamația este identificată mai devreme, cu atât tratamentele conservatoare au șanse mai mari de succes, fără a fi nevoie de intervenție mai complexă.

Pentru pacienții cu istoric de gingivită recurentă, diabet, fumat sau medicamente cu efect gingival, recomandăm consult parodontal la fiecare 3-4 luni. Adresa cabinetului este Str. Lascar Catargi 37, Iași, cu program luni-vineri 09:00-19:00 și sâmbăta 09:00-14:00.